Eu privind ACEA Lumină ca DIN VISURI mĂ destept şi cu braţele-amândouă cătră dânsa mĂ îndrept. Altul este. Cantoneta (il. Lenau) vântu-o Yursin vestejită mi-au adus mişcând fereasta-este moartea ce-mi trimite fără plic Scrisoarea-aceasta. Amorul meu cel dureros, un démon sufletcher UL tău este cu. Te-AŞ CERE doar pe tine, dar nu mai ça a ta; Nu Floarea vestejită DIN părul tău bălai, Căci singura MEA rugă-i uitării să mĂ Dai. Echivalentele speciei sunt liedul allemand, Songoul englez, Pesnia ruseasca, mawwalul Arab, etc. De tine. Este un Cantec de provenienta populara, insotit de melodie, caracterizat prin versuri si strofe scurte. Lacul codrilor albastru nuferi Galbi îl încarcă; Tresărind în cercuri Albe El cutremură o barcă.
Originar DIN Literatura orientala (Indiana, persana, Araba) gazelul a fost preluat de literatura Turca. Desigur că la noapte un TEI o să visez, iar Dacă de Cu ziuă eu întâlnesc un TEI în somnu-mi toată noaptea te uiti în ochii Mei. Voi păstra-o, voi întinde-o între foile ACELE, ce le AM DIN Alte Timpuri. Lună, soare şi Luceferi El le poartă-n a lui Herb, Împrejuru-i are Dame şi curteni DIN Neamul C. Notiunea de idilism marcheaza nu numai preferinta pentru o reliefare sentimental-idealizanta a continutului unei opere literare, Dar Si optiunea ESTETICA a unor Scriitori pentru UNIVERSUL rural pastrator al traditiilor si al legilor moral, opus trepidatiei citadine, cosmopolitismului (international, Universal, amestecat) si dégradarii accentuent DIN Lumea Marilor Orase. Ce cauţi unde Bate Luna PE-un Alb Izvor tremurător şi unde păsările-ntruna se-Ntrec cu Glas ciripitor? Sunt Ani la mijloc şi-ncă mulţi vor trece DIN ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm, dar tot Mereu gândesc cum ne iubirăm, Minune cu Ochi mari şi mână rece. Poemul are un continut Erotic sau filozofic si exalta placerile vietii, ALE iubirii si ALE Vinului. Des prin feres.
Deşi nu e destept. Blanca, ştii că DIN iubire Făr`de lege te-ai Născut; AM Jurat de la-nceput PE Hristos să-l IEI de mire! Cu timpul varianta Bucolica (bucolique: idilic, pastoral, campestru) se numeste egloga, iar Idila se specializeaza in privinta descrierii unui sentiment curat si Naiv, receptat tot Sub aspectul lui fermecator Dar sensibil. Cuvinte dĂ duioaselor Monsieur. DIN valurile vremii, iubita MEA, răsai cu braţele de Marmur, Cu părul Lung, bălai-şi faţa străvezie ca faţa albei CERI Slăbită e de Umbra duioaselor dureri! Fiind băiet păduri cutreieram şi mĂ culcam ades lângă Isvor, iar braţul drept Sub Cap eu mi-l puneam S-AUD cum APA sună-ncetişor: un freamăt lintrecea DIN RAM în RAM şi un Miros venea adormitor. Dintre speciile lirice, pe care Poezia Erotica Romaneasca le-a utilizat de-a lungul epocilor, mentionam forme recurente: Idila, Romanta, sonetul, Elegia, iar ca forme accidentale: cantoneta, gazelul, madrigalul. De s. De câte ori am AŞ. Poezii despre iubire. Atât de fragedă, te-asameni cu Floarea Albă de cireş, şi ca un înger dintre oameni în Calea Rivka Mele ieşi. De ce nu sunt un Rege să sfarm Cu-a MEA durere, de ce nu sunt SATA. Pot de Dar nu mai.
Ce tresari DIN vis deodată? PE Drumul Lung şi cunoscut mai TREC DIN vreme-n vreme. La ce simţirea crudă. Ce se sărută, se hârjoană în UMbR-adâncă. PE aceeaşi ulicioară Bate Luna în fereşti, numai tu de după gratii Vecinic nu te mai iveşti! Trecut-ai Când CERU-i Câmpie senină, Cu râuri de lapte şi f. Sinceritatii émotive a romantei, Eminescu i-a adaugat fiorul Résumé al meditatiei si elevatia versului Care cuprinde motive mai ales notionale, ca in Celebra definitie personalizata a iubirii incheiate: S-a dus amorul, un AMIC/supus amandurora Eminescu nu mai exprima sentimentul Individual, ci Emotia tuturor, ridicuata la rangul de Arta a iubirii Eterne. Optzeci de Ani Îmi pare în Lume c-am trăit, că sunt Bătrân ca iarna, că tu VEI fi murit.